Drour tibiac 9

Stin ades zi a jodi un pous d'atris dics tibiacs. I nemai ch'a vivin e ch'a respirin sot aga a son i pessuns; e cui ch'al pessa al e un pessadour. Un pessun ch'i pessadours a podin zi a pessa tal nustri Uragan al e il doregiun, tant preseat pa la so ciar.

Leat ai pessuns al e il dic «ghelnic», val a disi un pessun ch'al e stat glassat sul ciuc par podei mangialu dopu. Cussi, tal unviar, a si pos disi: «Aioi ch'i soi glassat tant ch'un ghelnic». Ta la pissula regula di Sant Rumalt, publicada dret prin di chistu test, i sterin let: «Ai ciei pinsieirs staghi atent, cussi come ch'al ghi sta atent ai pessuns il bon pessadour». I vin d'essi boins huagimans dai nustris pinsieirs. Cunseis di prununsia: ciùc, doregiùn, ghèlnic, pessadóur, pèssun.

Leatt a li aghis a son chiscius dics: marecacc, murlac. Un marecacc al e un'estensiun di ciara cuviarta d'aghis bassis e fermis. I ciassadours spes a van tai marecatt a ciassa. Un murlac al e un bassin d'aga dividut dal mar. Un murlac ben cugnussut al e chel di Vignesia. Chiscius dics a si pos leiju ta la narassiun da la vita di Sant Rumalt. Cunseis di prununsia: marecàcc, mùrlac.

Enciamo ta la pissula regula di Sant Rumalt i sterin ciatat il dic «cuhual», ch'al e un ambient da ch'a vivin no dome i munics intun munistieir, ma encia da ch'a tegnin siarat un prisunieir intun carcur, come ciastic. Tal lengacc popular, il cuhual a si lu clama un «cadru». Esempli: «Lu sterin butat jeir tal cadru il Taic, ch'al stet jevat calchi pacut di garett». Un garet al e un sigaret, e il nustri Taic a'nda veva rubat calchi pacut.

Leat ai garett a son chistis dumandis dal lengacc popular: «Ch'i ti as un garet?» (cant ch'a si va a pessa un garet la di chei atris); «Ch'i ti as un fouc?» (cant ch'a no si a cun se ne bic ne sulfur). Un bic al e chel imprest ch'a si lu dupra par impia i sigarett, do ch'un sulfur al e un bastonut di len ch'al ciapa fouc. Stit nota ben ch'i disin encia cussi: «La di te un garet?», ch'al sares un mout pi ghelic di tabaia. «La di te un fouc?». «Arnu, cio». «Ca di me, no, ma sta jodi la dal Paric». Cunseis di prununsia: càdru, càrcur, cùhual, garèt, sùlfur. Nons ghelics di mascius dupratt par tibiac: Tàic, Pàric.

Di cuintri a «plen» i vin l'adietif «huent». I vin pena let cazora ch'un cadru al e un cuhual intun carcur, ma encia prin d'essi un louc di ciastic, un cadru al e un cuntignidour duprat par trasparta roubis, spes fat di cartun. Par esempli i scarpis a vegnin vendudis intun cadru, o mieit, intun cadrut; e una volta li scarpis giavadis four, il cadrut al duventa huent. Cussi i pudin tabaia no dome di cadrus huentt, ma encia di stradis huendis, di tacuins huentt e parfin di ciafs huentt che di lour a'nda je un ciar in zeir tai timps ch'a corin... Encia il tanc dal ciar al pos essi huent e par chel a si vara di zi a fa il plen la dal gaz. Cunseis di prununsia: cadrùt, càrtun.

I meis dal an a son: zenar, fevrar, mars, avril, maic, zuin, zulei, ost, setembar, otubar, novembar, nolic. I disin cussi: zenàr, fevràr, màrs, avrìl, màic, zùin, zuléi, òst, setèmbar, otùbar, novèmbar, nòlic. In zulei al fa cialt; in nolic al fa freit. — Publicat tal vinciasiet di maic dal scour sent e vinciaseis.

Aucun commentaire:

Publier un commentaire