Ta chel stes zour, su la bruna, Gesu al ghi stet dita cussi ai siei dissepui: «Stin passa ta che atra riva». E lour, lassant indavour la zent, a lu sterin ciapat su cun se, cussi come ch'al era, sul batu. A jerin encia atris batus cun lui. Intant al stet scrucat four un grant cutuba e li ondis a plumbavin sul batu, tant ch'al era scasin belza plen. Lui al era sul davour dal batu ch'al durmiva suntun cussin. Alora a lu sterin sveat e ghi rin dita: «O Mastar, ca no t'imparta propit nuia ch'i murin?».

Alora lui, sveat, al stet ziganat il vint e ghi ret dita al mar: «Sta tasei, sta cuietati». E il vint al stet mart e dut al si stet bonat. Alora al ghi stet dita: «Parse mo ch'i vis poura? Ch'i no vis nencia feit?». Alora lour a sterin ciapat un grant timour e a si disevin un cul atri: «Ma lui cui mo ch'al e, che parfin il vint e il mar a ghi ubidissin?». — Marcas IV. Publicat tal cuindis di maic dal scour sent e vinciaseis.
Aucun commentaire:
Publier un commentaire